Articol apărut în ziarul Gândul

Doi ochi albaştri mă privesc fix din spatele ochelarilor cu ramă vişinie. Gura mică şi rozalie se deschide şi apare un zâmbet larg şi sincer, însoţit de întrebarea: „Tu cine eşti?”.
Privirea pătrunzătoare şi zâmbetul ascund, însă, o adevărată tragedie. Tragedia Mariei, o fetiţă de 11 ani. La 3 ani şi câteva luni, a fost diagnosticată cu tumoare neuroectodermală. Cu alte cuvinte, creierul micuţei Maria era invadat de o tumoare cerebrală. Au urmat două operaţii pe creier, după o serie de diagnostice puse greşit şi tratamente fără rost. La ambele intervenţii, Maria a fost în comă de gradul IV.

„Am stat cu ea prin spitale. Prima dată că are roşu în gât, apoi că are viroze, tratamente date aiurea copilului până i-am depistat problema. Ea a avut un hematom care s-a spart şi i-a inundat creierul”, povesteşte cu lacrimi în ochi mama Mariei.

Mamă care îi este acum şi asistent personal, care o însoţeşte peste tot şi nu o scapă din ochi. Micuţa Maria este acum foarte sensibilă. O simplă răceală îi poate fi fatală. La fel şi o lovitură cât de minoră. Totul este şi mai complicat acum. Fetiţa are şi o pareză pe partea stângă, care-i face deplasarea mult mai dificilă şi face să-şi ţină cu greu echilibrul.
Cu toate astea, Maria este o fetiţă matură, care ştie să-şi arate dragostea, să cânte, să zâmbească şi să le poarte de grijă celor din jurul ei. Înţelege că părinţilor ei le e greu să se descurce, având în vedere toate costurile pe care le implică tratamentul ei şi nu cere lucruri pentru ea. Aşa cum povesteşte chiar mama micuţei, aceasta din urmă a avut poate cea mai simplă dorinţă de Moş Nicolae.
„Maria mă întreabă: `Mami, ai bani?`. Dacă îi spun că am, îmi spune ce-şi doreşte. Dacă îi spun că nu, nu îmi spune. Şi eu i-am zis să îmi zică întâi ce vrea şi îi spun eu dacă pot să îi iau sau nu. De la Moş Nicolae mi-a spus că vrea fructe şi ceva să îi fac eu mâncare”, mărturiseşte femeia şi ochii i se umplu din nou de lacrimi.
Medicamentele sunt scumpe, iar compensate sunt doar cele care sunt oricum mai ieftine. Mamei îi e teamă să meargă din nou la şcoală cu Maria din ianuarie, pentru că dacă fetiţa răceşte, vor fi nevoite să se întoarcă în spital, acolo unde micuţa nu mai vrea să ajungă.

Cu toate că viaţa lor s-a transformat în totalitate de şapte ani încoace, Maria, mama ei şi surioara mai mică, Alinuţa, găsesc puterea să zâmbească şi să meargă mai departe, fiind un exemplu al faptului că dragostea şi înţelegerea înving întotdeauna. Cuvintele pe care le rosteşte greu, dar curat şi corect pronunţate, le umplu inima de bucurie tuturor celor care le aud. „Te iubesc până la cer şi înapoi!”, îi şopteşte Maria zâmbind mamei ei, privind-o fix şi strângând-o cu putere în braţe pe cea mai „frumoasă, bună şi răbdătoare” persoană pe care o cunoaşte, după cum o descrie tot ea pe cea care i-a dat viaţă. Iar zâmbetul fetiţei vindecă orice durere.

Maria luptă în fiecare zi pentru viaţa ei. În holul viitorului Centru socio-medical al HOSPICE Casa Speranţei, de la Adunaţii Copăceni, acolo unde am cunoscut-o, Maria ţine în mână un microfon şi cântă voioasă „Moş Crăciun cu plete dalbe”, în timp ce sora ei, Alinuţa, cântă la pianul aşezat în colţul camerei, ajutată de una dintre asistentele de la HOSPICE. Mama lor le priveşte mândră şi, dincolo de toate greutăţile, se gândeşte cât de norocoasă e să aibă doi copii atât de frumoşi alături.


HOSPICE Casa Speranţei a organizat un mini concert de Crăciun, eveniment prin care a marcat finalizarea lucrărilor de renovare a cladirii principale a noului proiect al fundaţiei HOSPICE Casa Sperantei – Centrul socio-medical de la Adunaţii Copăceni, proiect destinat exclusiv copiiilor care se confruntă cu boli incurabile.
Proiect unic în Europa de Est, acest centru va oferi clipe de neuitat pentru copiii care suferă de o boală limitatoare sau ameninţătoare de viaţă şi pentru familiile lor, contribuind semnificativ la îmbunătăţirea calităţii vieţii acestora.

Centrul de la Adunatii-Copaceni conţine un complex de 5 cladiri, ce vor fi destinate diferitelor forme de terapie şi suport oferit micilor pacienţi şi familiior lor, iar până în prezent a fost finalizată etapa de renovare a clădirii principale – conacul proprietăţii, clădire de patrimoniu.

Centrul va include o unitate cu 12 paturi ce va oferi îngrijire paliativă copiilor, spaţii pentru activităţi educativ-terapeutice destinate copiilor, un adăpost dedicat familiilor aflate în situaţii limită (6 apartamente sociale), un centru educaţional, un centru de zi pentru diferite terapii ocupationale, o cladire destinata activitatilor de kinetoterapie, o clădire destinată taberelor de vară, un centru de terapie pentru familii şi un centru educaţional destinat personalului medical.

Pentru ca Centrul HOSPICE de la Adunaţii Copăceni să fie functional în 2018, fundaţia are nevoie de sprijin. Companiile pot redirecţiona, până la finalul anului, 20% din impozitul pe profit, fără niciun cost suplimentar (detalii pe www.20.hospice.ro). De asemenea, cei care vor să sprijine pacienţii HOSPICE o pot face trimiţând un SMS cu textul OPTIMISM la 8844 sau donând pe pagina HOSPICE (https://www.hospice.ro//doneaza/).